In Italia, romanul e tigan si nu poate fi altfel decat rrom. Italianul de rand, la fel de ignorant ca orice roman de rand, beleste ochii a mirare cand romanii albi la fata se prezinta drept romani. El stie de la TV ca romanul, atunci cand nu fura, talhareste, violeaza, ucide, saboteaza bancomate sau nu-l cheama Mailat, castiga un ban cersind cu acordeonul pe ritmuri tiganesti in metrou si in tramvaiul 12 (da, au si ei un 12) din Roma.
Tot de la TV, macaronarul a aflat ca romanul, tupeist cum ii este neamul injurat, se da inrudit cu Traian, deci cu el, cu italianul, si se mira si mai tare ca nu e slav, asiatic, ca nu vorbeste albaneza, araba (e totuna!), ca poate munci umilitor, dar cinstit, la el, la macaronar acasa, pe bani de nimic, spalandu-le la fund babele si mosii cu stare.
Italianul, macaronarul, broscarul, peninsularul, "cizmarul", pune botu' la tot ce i se serveste consecvent, zilnic, de ceva luni incoace si a tras o singura concluzie cu valoare de silogism, la indemana oricarei minti simple si odihnite, idee pe care nu i-o poate scoate nimeni din cap: romanul e totuna cu rromul, rromul e infractor, deci romanul e borfas.
Acum, italianul se simte in Roma ca in Rroma, si nu pentru ca asta ar vedea si ar patimi, ci doar pentru ca asta vede la TV si citeste in presa. Deja, ceilalti foarte multi, majoritari, romani care muncesc in "Cizma" sunt cantitate neglijabila. Cei care conteaza sunt infractorii. Ce-ar fi sa va tratam si noi cu aceeasi moneda la noi in tara. Ce-ar fi daca v-am verifica toate afacerile, de multe ori nu prea limpezi, si v-am lua la puricat temeinic. La ampretat cu voi, macaronarilor!